|   Echipa   |   SFB în Media   |   Contact   |  
 |   Donează online   |   Directionează 2%   |

365 pentru EDUCAȚIE

Ai carte, ai parte: de o viață mai lungă

Numai prin educație o societate se poate autodepăși și poate deveni competitivă.  Și  nici un tip de educație nu este mai importantă decât cea pentru sănătate.  Educația este o șansă, iar România ar trebui să își folosească această șansă pentru un viitor mai bun.  În continuare voi pune în perspectivă importanța educației în sănătate cu referire în principal la societatea românească.

Un important barometru al nivelului de dezvoltare al unei țări este reprezentat de speranța de viață la naștere.  România, conform statisticilor Eurostat din 2014, este pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, cu o medie de 74.5 de ani față de cele mai multe țări europene în care speranța de viață este de peste 80 de ani .  Mai exact, românii mor mai tineri decât ceilalți europeni în principal din cauza afecțiunilor aparatului cardiovascular și respirator.  Desigur, originile și evoluția acestor afecțiuni sunt foarte complexe, de aceea o să fac referire doar la componenta lor socială, adică stilul de viață: fumat, dietă, consumul excesiv de alcool sau lipsa activității fizice.  Lista însă nu se limitează la acestea, existând și alți factori de risc incluși în stilul de viață.  Spre deosebire, de exemplu, de componenta genetică/ereditară, care deocamdată nu poate fi modificată în context terapeutic sau de serviciile medicale, care sunt influențate major de deciziile politice pentru sistemul de sănătate, stilul de viață rămâne, în mare parte, la îndemâna fiecărui om.  Un stil echilibrat de viață poate duce la o viață mai lungă și mai bună.

Dintre toate elementele nocive ale stilului de viață fumatul este cel mai ușor de schimbat.  Dacă schimbarea dietei, de pildă, cere atenție personală, îndrumări de la un nutriționist, mai mult timp și bani alocați alimentației, fumatul se bazează pe o decizie DA/NU, prin urmare este o schimbare la îndemâna tuturor.  Renunțarea la fumat are beneficii financiare și un impact pozitiv nu numai pentru fumător, ci și pentru ceilalți membri ai familiei și ai societății.

Deși dovezile impactului negativ pe care fumatul îl are asupra sănătății sunt covârșitoare, peste 20% dintre români continuă să fumeze zilnic.  Pentru a înțelege raportul cauzalitate/efect ne putem raporta la alte țări în care s-au făcut studii pentru a înțelege această relație.  În toate studiile efectuate s-a ajuns la concluzia că există o relație directă între calitatea de fumător și nivelul de educație: cu cât nivelul de educație este mai ridicat cu atât numărul de fumători din această categorie socială este mai mic și vice-versa.  Istoric, legătura dintre fumat și boală a fost popularizată în media de-abia din anul 1950, fără efecte imediate, însă.  În 1954, un studiu arăta că, deși oamenii erau informați că fumatul poate provoca boli cardiovasculare sau cancer, foarte puțini oameni credeau că acest lucru este adevărat.  Lucrurile s-au schimbat greu la nivelul percepției publice și de-abia în următorii 45 de ani relația boală/fumat a fost în general acceptată.  Dar oamenii mai puțin educați s-au raportat diferit la fumat față de cei mai educați.  Diferențele între aceste categorii vin din capacitatea de a înțelege relația factor nociv – statut de bolnav.  Nu e suficient să ți se servească o informație ca ea să îți devină utilă, ci trebuie să o și înțelegi.  Așadar, în timp, s-a dovedit că indivizii cu mai multă școală nu numai că renunță mai repede la fumat, dar au șanse mai mici să se apuce de fumat.  Acest exemplu se extinde în egală măsură și la ceilalți factori nocivi ai stilului de viață.  Pentru a face o schimbare trebuie să înțelegi noutățile din cercetare.

În principiu, îți alegi stilul de viață în funcție de datele care te definesc ca individ într-o societate: vârstă, sex, etnicitate, colectiv social, condiții de viață, dar la această alegere contribuie și șansele pe care ți le oferă societatea.  Sigur, aceste șanse vin prin legi și programe sociale care se ocupă de protejarea cetățenilor și mai ales de stimularea educației în domeniu.  Acum, România nu are un sistem de educație care să favorizeze gândirea critică și acesta se traduce prin faptul că informațiile despre noutăți medicale sau științifice pe care le primim după absolvirea școlii sunt foarte greu asimilate.  Mai trist, informațiile cu privire la efectul stilului de viață asupra sănătății sunt precare și rămân neexplicate chiar și în sistemul post-liceal și universitar.  Reclamele negative de pe pachetele de țigări și campaniile publicitare gen ”consumul excesiv de sare și grăsimi” sunt încercări timide de a oferi șanse reale pentru o schimbare a stilului de viață.  Lipsa unei educații de calitate nu reprezintă decât furtul propriei căciuli, un laitmotiv al societății românești.  Societatea civilă prin reprezentanții intelectualității precum și prin organizațiile non-guvernamentale trebuie de asemenea să reacționeze și să angreneze mass media în campanii colective îndreptate spre o mai bună înțelegere a impactului stilului de viață asupra sănătății.  

Cetățeanul român care va avea dispoziția să acționeze se va izbi de o societate căreia nu îi pasă și de o lipsă a informațiilor explicite care să îi ghideze acțiunile.  Invariabil, aceasta va duce la menținerea unui procent mare de morbiditate și mortalitate, care cu siguranță ar putea fi scăzut.  Rămâne deci să reamintim clasei politice și societății în general că educația și sănătatea trebuie să reprezinte adevărate priorități naționale și că o societate educată și sănătoasă reprezintă singura modalitate să vedem în sfârșit proverbiala lumină de la capătul tunelului.

Leave a Reply