Dragoș Lumpan: Fenomenul Matache

La sfârșitul anului 2010, Primăria municipiului București a pornit lucrările la proiectul „Dublare diametrală Nord-Sud / supralărgirea strazilor Berzei-Buzești”. Între 2010 și 2014 primăria a demolat aproape 100 de case și a evacuat aproximativ 1000 de oameni. Au fost demolate Piața Matache, alte monumente istorice și case banale.

„Întotdeauna este dramatic când pleacă o casă veche, dar răman vecinii în jur, rămâne lotul; în schimb, aici e ca și cum rupi o bucată dintr-o țesătură și nu mai rămâne nimic. Nu pleacă doar niște case, pleacă strada, pleacă loturile, pleacă toți oamenii și rămâne o rană foarte puternică”, spune arhitectul Ștefan Ghenciulescu despre această schimbare.

Din 2011 am fotografiat și filmat transformările din zona Matache: am făcut fotografii „clasice”, fotografii speciale pentru timelapse-uri (timp mai mulți ani) și interviuri cu peste 25 de oameni care au fost implicați în aceste schimbări: arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai societătii civile, locuitori din zonă. Din aceste materiale a fost construit filmul documentar „Matache”.

Pe acest documentar l-am proiectat prima dată la festivalul de film de arhitectura UrbanEye 2016. După proiecție am primit de la o studentă (de la  Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”) e-mail-ul de mai jos:

„Sunt studentă la facultatea de arhitectură, însă nu am avut contact cu aceasta zonă din București, sau cu evenimentele ce s-au petrecut recent și-mi pare rău. Am venit să văd documentarul cu mare interes, crezând că s-a realizat un lucru benefic orașului (așa cum ne-a fost prezentat și la facultate în cadrul atelierului de proiectare) și am plecat cu un sentiment de durere.

Vă propun să realizați această proiecție și în cadrul facultății noastre (UAUIM). În formarea noastră ca viitori arhitecți nu trebuie să uităm că arhitectura este pentru oameni și consider că documentarul tocmai mesajul ăsta îl transmite.”

Am ascultat această sugestie și am trimis un e-mail către Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” în care propuneam să proiectăm documentarul Matache la Mincu; nu am primit nici un răspuns. Așa că am trimis un mesaj pe Facebook către „EDU Asociația studenților de la Mincu” cu aceeași propunere: să proiectăm filmul „Matache” la Mincu sau în altă parte. Asociația studenților de la Mincu mi-a răspuns: „Am discutat azi cu conducerea universității, către care am înțeles că ați îndreptat deja o scrisoare legată de filmul documentar pe care doriți să îl prezentați. Nu au fost de acord să susținem astfel de inițiative în universitate deoarece nu vizează latura noastră profesională, dorind să stăm deoparte de implicațiile politice în cauză. Domnul prorector mi-a spus că va lua și el legătura cu dumneavoastră pentru informare.”

De la acest raspuns au trecut mai bine de 7 luni; domnul prorector nu a luat legătura cu mine, ceea ce nu mă miră. Dar mă miră răspunsul pe care l-am primit de la Asociația studenților de la Mincu. Cei care au scris acest răspuns sunt născuți după 1990; nu înțeleg cum este posibil ca ei să folosească același limbaj de lemn pe care îl foloseau secretarii partidului comunist până în 1989.

Între timp, Primăria municipiului București pare să se gândească la o „operație” asemănătoare pe Calea Călăraşilor: bugetul PMB pe anul 2018 include și un “studiu de fezabilitate pentru supralărgirea Căii Călărași”.

De curând am lansat www.PlatformaMatache.ro: conține filmul documentar „Matache”, fotografii, articole, interviuri integrale despre schimbările din zona Berzei – Buzești.

Pe www.PlatformaMatache.ro puteti să vedeți ce s-a întâmplat pe străzile Berzei-Buzești în perioada supralărgirilor. Care poate fi un preview pentru supralărgirea Căii Călărași.