Florin D. Szondi: Educația, un Act Marțial

Scrisul în sine este un act marțial. Reprezentarea grafică a cuvântului înseamnă materializarea spiritului prin scris. Un act ce reflectă nevoia și efortul de a fi mai bun pentru semenii noștri, sfidând dimensiunile iluzorii de spațiu și timp. Sabia și caligrafia sunt uneltele aceleiași arte. Arta de a fi.

În afara respectului nu poate fi învățare. Fără învățare nu poate fi progres. Marțialitatea a început odată cu apariția primul organism viu. Cu prima respirație. Acesta a trebuit să supraviețuiască în mediul care l-a creat și i-a devenit apoi casă. La acel nivel a fost o marțialitate spontană, biologică, naturală, fără implicarea conștiinței de sine. Instinctul de conservare a energiei sub orice manifestare s-ar exprima ea, este un act defensiv și ofensiv deopotrivă. Vorbim despre o relație pe care o simțim și o întâlnim constant de-a lungul întregii vieți. Este acea relație care ne definește într-o sincronicitate continuă. Aceea pe care înțelepciunea chineză o numește Dao sau dinamica Yin și Yang. Dualitate generată de diferența de potențial energetic, bio-electro-magnetică și tendința permanentă și naturală de echilibrare și armonizare a acesteia.

Recunoașterea/identificarea unei situații conflictuale nu neapărat distructive va determina automat o reacție ce va deveni sau nu, o acțiune/atitudine/răspuns. Creăm o infinitate de situații în care și prin care ne exprimăm defensiv sau ofensiv. Astfel comunicarea între sisteme și structuri ce se manifestă prin frecvențe cu care rezonăm sau nu a devenit o necesitate vitală. Exemplele sunt în natură, la tot pasul. Trebuie doar să ne oprim din goana noastră și să le observăm. În natură, actul supraviețuirii dimensionat de intensitatea instinctului de apărare este un răspuns spontan, biologic. Nu cred că putem identifica ura, mania, invidia, plăcerea de a ucide, la animale și cu atât mai puțin la plante. Omul este singurul care produce asemenea stări emoționale, atitudini și trăiri direcționate spre el însuși sau spre semenii lui, construind un micro și macrocosmos prietenos sau ostil. Stările afective enunțate sunt produse ale proceselor mentale umane care, din păcate, foarte usșor devin mentalități. Creierul uman le genereazaă ca răspuns la stimuli. Răspunsul în sine poate fi considerat o ă de autoapărare fără de care omul crede că nu ar putea supraviețui. Generăm situații, gânduri, atitudini, la care suntem nevoiți să răspundem tot noi sau semenii noștri. De multe ori însă aceste răspunsuri nu generează progres interior ci cădere pe scara valorilor. De aceea acolo, în intimitatea fiziologiei mentale, fizice și emoționale se naște și actul marțial ca răspuns adaptativ la propriile agresiuni ș ale mediului pe care l-am creat.

Este dovedit faptul că un nou-născut nu se scufundă dacă este lăsat pe suprafața apei. El își găsește singur resursele fizice să se mențină la suprafață. El nu luptă împotriva apei. Este acesta un act marțial? Da.

Acesta este începutul călătoriei. De aici începe educația marțială. Primii maeștri sunt părinții noștri. Familia este prima școală marțiala iar societatea este marele DOJO care ne așteaptă să alegem stilul de viață.

Nu întotdeauna găsim soluții la provocările din fața noastră. Renunțăm sau încercăm să cunoaștem cauzele și ne asumăm responsabilități? Tendințele lumii pe care tot noi am creat-o ne plasează constant în defensivă. Pentru a reuși să onorăm aceste provocări și să depășim pragurile prin descoperirea de soluții calitative, avem tot mai multă nevoie de resurse interioare și unelte tot mai performante. Avem tot mai multă nevoie de mijloace de exprimare optimă, de restructurare a răspunsului pentru a putea comunica verbal, non-verbal, prin scris, prin artă. Hrana fizică, mentală și mai ales spirituală trebuie asigurată printr-un efort constant de remodelare prin ființare. De aceea, educația prin antrenamentul marțial este mult deasupra dorinței de a dovedi cât de puternici sau chiar invincibili suntem.

Instruirea marțială nu urmărește să educe impulsul de a dovedi cine suntem, ci mai degrabă ce suntem în fiecare moment. Martialitatea cultivă abilitatea de a fi prezent. Este artă, este expresie spontană, este cercetare euristică și modelare. O cale ce apără evoluția prin realizarea sinelui. Acolo, în laboratorul nostru intim, celular, suntem provocați de esențele vieții.

Dacă ne supunem de bună voie procesului continuu de șlefuire a diamantului care se află în inimile fiecăruia dintre noi vom străluci. Arta marțială cere acceptarea dualității celor doi în unul și a lui unu în tot. Maestrul și discipolul traiesc împreună în casa aceluiași suflet. Nu sunt și nu se lasă separați. Ei conviețuiesc animați de aceeași intenție. Aceea de a descoperi noi frontiere ale cunoașterii. De a cunoaște adevărul și sursă lui prin moralitate, etică, act conștient, compasiune activă, devotament, altruism, demnitate și simplitatea autoevaluării. Acestea sunt uneltele pe care orice tânăr le descoperă în sala de antrenament marțial. Aceasta este calea autodisciplinei. Drumul Mătăsii sufletești, Calea sabiei spirituale. Nu cea care ucide, ci cea care formează caractere, și duce la înțelepciunea inimii.

Fără acest conținut și finalitate, martialitatea nu este arta de a trăi prin care te dedici fără rezerve progresului întregii umanități. Educația marțială ne oferă varianta autenticității. Ea nu există în afara educației. Începe odată cu conștientizarea necesității de a prezerva armonia și a asigura echilibrul și integritatea în detrimentul corupției de orice fel. Respectul și responsabilitatea educate și asumate atât de maeștrii cât și de discipolii lor sunt primele deprideri formate în sălile de arte marțiale. Odată dobândite ele devin adevărate chei ale cunoașterii.

Comunicarea, cunoașterea, învățarea, respectul demnitatea, integritatea, cercetarea, descoperirea, înțelegerea, înțelepciunea, toate au un punct comun de plecare și prin acesta un puternic caracter marțial. Toate sunt „arme ale luminii” ce asigură supraviețuirea și evoluția umană. Sunt trepte marțiale spre dimensiuni existențiale superioare.

Florin D. Szondi, Scrisul face bine